Administrație Publică

Declarații

Vlad Oprea – Exerciţiu de cunoaştere

Articol publicat în  Expresul de Sinaia, în data de 29 Noiembrie 2012

Cred că, pentru a judeca un om, e nevoie, mai întâi, să încerci să-l cunoşti. Pe un primar îl judecă toţi, indiferent de studii, de competenţă, de cunoştinţele în domeniul în care decizia primarului le-a intersectat viaţa. Îl judecă şi, uneori, îl condamnă, fără să cunoască omul din spatele funcţiei şi circumstanţele care l-au determinat să ia decizia respectivă. Pentru a evita perpetuarea acestei greşeli, vă propun un exerciţiu de cunoaştere.

Vlad_OPreaReporter: Trebuie să vă spun că, din momentul publicării acestor rânduri, tot ceea ce spuneţi se poate întoarce împotriva dumneavoastră. Trebuie să adaug, însă, că apreciez sinceritatea în relaţiile dintre oameni. Faptul că sunteţi primar şi vă place să participaţi şi la cursele de automobilism mă face să cred că nu vă displace pericolul şi că vă veţi asuma şi riscurile sincerităţii. Ce îl poate determina pe un primar, la începutul unui nou mandat, să-şi dezvăluie, chiar parţial, viaţa şi gândurile?

Vlad Oprea: Dorinţa de comunicare cu oamenii, cu sinăienii, şi faptul că nu am nimic de ascuns.

Reporter: Exerciţiul puterii distruge încrederea în oameni?

Vlad Oprea: Teoretic, accesul la putere ar trebui să consolideze încrederea în oameni, dar, adesea, puterea acţionează ca un drog şi, dacă nu eşti o persoană extrem de echilibrată, puterea poate să-ţi ia minţile. Şi sunt numeroase exemple în jurul meu, chiar colegi care, în momentul când au ajuns la putere, au pierdut contactul cu realitatea. Încerc să menţin întotdeauna un echilibru între forţa pe care ţi-o dă exercitarea puterii şi contactul cu cetăţenii, cei care, de fapt, beneficiază de ceea ce puterea generează. Nu este deloc uşor, fiindcă presiunile sunt imense.

Reporter: Care sunt avantajele şi dezavantajele exercitării puterii, din perspectiva dumneavoastră?

Vlad Oprea: Cel mai mare avantaj este acela că reuşeşti să faci anumite lucruri bune pentru locuitorii oraşului, că îi faci pe oameni să se bucure, să fie încrezători în viitor, că ai posibilitatea reală şi legală să schimbi în bine viaţa unor oameni. Un avantaj este şi faptul că există momente când munca ta este apreciată, când oamenii preţuiesc ceea ce faci pentru ei. Dezavantajul major este acela că, fiind o persoană publică, fiecare gest şi act al tău este cunoscut şi judecat, uneori cu rea credinţă. Chiar şi atunci când decizia este bună, când ea rezolvă fericit situaţia unor oameni în dificultate, eşti judecat şi condamnat, fiindcă există mereu persoane care au o altă perspectivă şi văd lucrurile altfel decât le-ai gândit tu.

Reporter: Întâlnesc oameni care aşteaptă totul de la Primărie, confundând-o cu Cenuşăreasa. Care este, după părerea dumneavoastră, rolul Primăriei într-un oraş?

Vlad Oprea: În primul rând, trebuie să definim termenii. Primăria este o clădire, în care sunt două instituţii, cea a Primarului şi cea a Consiliului Local. Cred că rolul primarului, dincolo de ceea ce prevede legea, este de a creşte calitatea vieţii pentru locuitorii din oraşul său. Aceasta înseamnă să investească în infrastructură, în turism, în educaţie, în sănătate şi, nu în ultimul rând, în relaţiile interumane. Primarul, mai mult decât Consiliul Local, este perceput ca om, ca un singur om învestit cu putere, putere dată prin votul direct şi nominal al cetăţenilor şi, de aceea, sunt foarte mulţi oameni care vin în audienţă pentru probleme personale. Nu întotdeauna pot fi rezolvate aceste probleme, dar contează, uneori, un sfat şi, aproape întotdeauna, disponibilitatea primarului, încrederea cetăţeanului în primarul pe care l-a ales.

Reporter: În 2004, mi se pare, la alegeri aţi folosit o formulă a cărei idee era „un sinăian pentru sinăieni!” De ce credeţi că ar fi mai îndreptăţit un om născut în Sinaia să conducă destinele oraşului?

Vlad Oprea: Cred că poate conduce foarte bine oraşul un om care îl cunoaşte, care îi ştie avantajele şi dezavantajele, oportunităţile, vulnerabilităţile, ameninţările, neajunsurile, un om care iubeşte oraşul, care se simte o părticică din el şi îi vrea binele. Şi atunci, dacă ştie toate aceste lucruri şi se simte responsabil pentru soarta locuitorilor, nu e important dacă e născut sau venit la Sinaia.

Reporter: Care e proporţia între libertatea de acţiune şi constrângerile contextuale în activitatea unui primar?

Vlad Oprea: De multe ori, dacă vrei să faci ceva pentru oraşul tău, trebuie să iei decizii la limita legalităţii şi prin asumarea răspunderii. Nu e simplu deloc. Dacă mă uit în urmă, la ceea ce au realizat unii dintre primarii precedenţi, îmi dau seama că ar fi putut face mai mult, dacă ar fi avut curajul de a lua decizii la momentul respectiv, dacă şi-ar fi asumat răspunderea. Există o anumită libertate de acţiune a primarului şi e foarte important ca acesta să o folosească atunci când e necesară o hotărâre pentru oraş. Trebuie, de fiecare dată, să-ţi asumi răspunderea, indiferent dacă decizia este bună sau rea. Dacă fac bilanţul deciziilor asumate de mine, este evident că cele bune sunt mult mai numeroase decât cele greşite.

Reporter: Ce v-a determinat să vă înscrieţi în Partidul Naţional Liberal?

Vlad Oprea: M-am înscris în Partidul Naţional Liberal în 1999, pentru că am crezut în valorile liberale. Este vorba de piaţa liberă, de libertatea de exprimare, chiar şi a opiniilor contrare. Importantă este însă decizia finală, care dă coerenţa unui partid.

Reporter: Ce vă motivează să rămâneţi?

Vlad Oprea: Cu toate că au existat şi probleme în Partidul Naţional Liberal, nu mi s-au impus niciodată restricţii de la centru, în privinţa acţiunilor mele. Spun întotdeauna ceea ce cred, nu ceva impus de conducere, am libertatea de a fi eu însumi. Acest lucru funcţionează foarte bine în Partidul Naţional Liberal.

Reporter: Au existat în viaţa dumneavoastră oameni care v-au fost modele?

Vlad Oprea: Da. În primul rând, tatăl meu, Gheorghe Oprea, a fost un adevărat model pentru mine. Mi-a insuflat dragostea pentru tot ce înseamnă natură şi construcţii. M-a luat, cum spuneam, încă de la vârsta de 5 ani pe şantiere, ca să văd cum se construieşte. Am fost cu el pe drumuri forestiere, prin păduri, la barajele pe care le-a construit, pe şantierele tuturor tipurilor de construcţii pe care le-a făcut. Tatăl meu mi-a deschis un alt orizont de cunoaştere. A fost un sprijin permanent pentru mine. Chiar şi în ultimii ani, când era destul de bolnav şi stătea doar în casă, mă suna îngrijorat, la 11-12 noaptea, să vadă de ce nu am ajuns acasă. Îi era teamă să nu păţesc ceva. A fost un sprijin real şi din momentul în care am fost ales primar. A înţeles că nu mai am timp să mă ocup de problemele de la firma noastră, care fuseseră în responsabilitatea mea. Le-a preluat în totalitate şi a încercat întotdeauna să mă protejeze de tot ceea ce se întâmpla în jur.

Un alt model pentru mine, unul dintre oamenii cu care am lucrat, a fost profesorul Adrian Ghioca. A fost un foarte bun manager şi un foarte bun profesor de matematică. Ţin minte că făceam pregătire la matematică şi aveam colegi care se temeau de el, tremurau la gândul că trebuie să meargă la pregătire, iar eu abia aşteptam, pentru că mă distra. Era pasionat de matematică şi transmitea pasiunea lui şi elevilor. La început, nu eram un fan al matematicii, dar m-a făcut să merg cu plăcere la pregătire. Pe de altă parte, era şi un foarte bun sfătuitor. Am beneficiat de sfaturile sale în perioada când era consilier local, iar eu eram primar. Ne-am consultat în foarte multe probleme atunci. În Consiliul Local a fost un factor de echilibru.

De asemenea, pentru mine, au fost mereu modele preşedinţii SUA. Şi îl dau ca exemplu pe Obama, care m-a impresionat cu mesajul său: “Forward !” I-am urmărit declaraţia făcută după ce a fost ales, moment în care a asigurat poporul american că ceea ce este bun urmează să se întâmple. Am admirat la politicienii americani şi, în special, la preşedinţii SUA forţa cuvântului rostit. Mesajele lor au substanţă şi greutate, au puterea de a insufla speranţă poporului. Din nefericire, politicienii români nu reuşesc acest lucru. Cred că rolul unui om politic este de a oferi oamenilor speranţa că viitorul va fi mai bun decât prezentul.

Reporter: Am citit recent, în pagina de facebook a unei persoane pe care o cunosc şi despre care am aflat că, de câteva luni, ocupă o funcţie importantă în sistem, nişte laude-linguşeli atât de exagerate în raport cu realitatea persoanei, încât nu mă pot opri să nu vă întreb: cum stabiliţi valoarea de adevăr a unei aprecieri privitoare la persoana dumneavoastră? Reuşiţi să vă sustrageţi puternicului magnetism al superlativelor?

Vlad Oprea: Este evident faptul că o persoană publică este mai expusă laudelor exagerate sau criticilor. Ca primar, te confrunţi permanent cu o avalanşă de persoane care te laudă sau afirmă lucruri menite să-ţi facă plăcere. Trebuie, cum spuneam mai devreme, ca puterea să nu-ţi fure minţile, să păstrezi un echilibru între faptă şi ecoul ei, să faci diferenţa între cei care sunt sinceri şi cei care nu sunt.

Pe de altă parte, având în vedere presiunile la care eşti supus zi de zi, ai nevoie şi de o susţinere, de o recunoaştere a lucrurilor bune pe care le faci, ai nevoie, din când în când, de o apreciere. Contează foarte mult să-mi spună cineva: Bravo, Vlad! Ai făcut bine! Pentru fiecare om contează o apreciere, dar, pentru o persoană publică, este şi mai importantă, deoarece se confruntă permanent cu o mulţime de lucruri negative.

Reporter: Sunteţi agresiv criticat, dumneavoastră şi Primăria pe care o conduceţi. Jocul pseudonimelor nu mai ascunde sursa primară a nemulţumirii sau a interesului. Vă deranjează această continuă vizualizare în negativ a acţiunilor dumneavoastră? Consideraţi că există şi o latură constructivă a criticii?

Vlad Oprea: Critica este bună şi necesară pentru că menţine un echilibru în acţiunile noastre, ne ajută să privim şi din altă perspectivă.

Însă, atunci când criticii se ascund în spatele unor pseudonime şi nu au tăria morală să spună pe faţă anumite lucruri, este clar că ascund ceva şi că atitudinea lor nu izvorăşte din dorinţa de a spune adevărul, ci din nevoia de a distorsiona adevărul. Că această nevoie de distorsionare a adevărului este motivată de interese personale sau de interese grup nu este important.

Reporter: Care este cel mai important lucru pe care l-aţi făcut pentru locuitorii oraşului Sinaia, în calitatea dumneavoastră de primar?

Vlad Oprea: Sunt multe lucruri de spus despre ceea ce am făcut în infrastructura oraşului, pentru asigurarea unor locuinţe decente, pentru învăţământ, sănătate sau cultură, dar aş spune doar că am făcut toate acestea pentru a le reda concetăţenilor mei mândria de a fi sinăian, de a locui într-un oraş unic în România.

Reporter: Care este cel mai important lucru pe care aţi vrea să-l faceţi pentru oraş, în actualul mandat?

Vlad Oprea: Sunt atât de multe lucruri de făcut şi atâtea proiecte la care lucrez, încât nici nu ştiu cu ce să încep. Este foarte important proiectul de reabilitare a zonei centrale a oraşului, care va aduce mai mulţi turişti la Sinaia, iar turismul înseamnă servicii în plus, locuri de muncă în plus.

În altă ordine de idei, sunt foarte preocupat de sănătatea oamenilor. Încerc, pe cât îmi stă în putinţă, să îmbunătăţim serviciile de sănătate. Vreau să construim noul spital, fiindcă oamenii, din păcate, apelează, tot mai des, la unităţile sanitare şi cred că trebuie să le oferim sinăienilor cele mai bune condiţii de îngrijire a sănătăţii.

Interviu realizat de Octavia Floricică

Interviul complet poate fi citit aici

Comments are closed.

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support